Vascaul si lumea lui

Inceputurile vietii omenesti in zona orasului Vascau, sunt atestate arheologic inca din paleolitic. Bogatia bazinului hidrografic, climatul destul de bland si formele de relief, cu intinse zone muntoase acoperite de paduri, au creat conditii pentru formarea de asezari omenesti, aproape una langa alta, deci cu insemnate concentrari de populatie.

Cea mai veche mentiune documentara, care indica o atestare certa a localitatii Vascau este cea din Conscrierea portilor "Liber Regius", intocmita in anul 1552 de fiscul regal, unde Vascaul apare mentionat sub denumirea de Nagykoh(o) (Cuptorul Mare). In acelasi timp apar mentionate si localitatile Varzarii de Jos si Varzarii de Sus, impreuna cu alte 2 localitati, acestea disparute ulterior. Incepand cu secolul al XIII-lea, respectiv anul 1858, denumirea orasului va ilustra principala bogatie si ocupatia de baza a locuitorilor, aceea de lucratori la fierarie:Vaskoh-nume provenit din lb maghiara si format din 2 cuvinte: vas="fier",koho="cuptor de topit,furnal".

Cadar Laura, cls a XI-a B

Lic.Ped."N.Bolcas" Beius

MUNTII APUSENI

MUNTII APUSENI



Muntii Apuseni fac parte din rama vestica a Carpatilor(Carpatii Occidentali). Aceasta rama este impartita in doua de catre Mures: Carpatii de la sud de Mures(Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca) si Carpatii de la nord de Mures(Muntii Apuseni).Astfel Muntii au o suprafata de peste 10.700 km2 ,situati in NV Romaniei la vest de Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
Limite:

-in S:Valea Muresului
-inN:Valea Barcaului si Valea Ortelecului
-inE:Culoarul Alba-Iulia- Turda,Depresiunea Huedin,Depresiunea Almas(se invecineaza cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei)
-in V:Dealurile si Campia de Vest
Din punct de vedere al structurii geologice acest sector are o serie de trasaturi particulare:
-subsratul petrografic este bine diversificat incat se poate vorbi de un “mozaic petrografic”(suprafete cu roci dure,areale cu roci vulcanice,roci sedimentare cutate)
-un alt aspect important prezenta suprafetelor cu roci calcaroase,pe care se dezvolta o mare diversitate de forme carstice(pesteri,chei,avene,cursuri subterane)
Din punct de vedere al sructurii geologice formatiunile apartin invelisului sedimentar(Panza de Codru,Autohtonul de Bihor),strapunse de magmatite,laramice si neogene.
Etajarea in trepte a reliefului evidenteaza trei nuclee mai inalte:(Muntii Bihor,Muntele Mare,Muntii Vladeasa,care trec de 1800 m).Restul compartimentelor sunt mai coborate.In cadrul acestor compartimente predomina altitudinile mijlocii si mici(Muntii Plopis,Padurea Craiului,Codru Moma,Zarandului,Metaliferi,Trascaului, Gilau,Meses).La acestea se adauga si depresiuni intramontane(Brad,Zlatna,etc)precum si depresiuni tip golf(Vad-Borod,Beius,Zarand).
Spre nord Muntii Apuseni coboara in altitudini,fiind:”inecati”,”ascunsi” sub strate sedimentare mai noi de unde vine si denumirea de”munti ascunsi”.
Conditionarea structurala sta la baza diversitatii petrografice a unitatii,care a determinat o diversitate a formelor de relief.
Fragmentarea tectonica este accentuata,muntii fiind o asociere de horsturi si grabene.
In ceea ce priveste elementele de morfometrie si morfografie acestea sunt diverse.Ca aspect general al reliefului predomina interfluviile plane sau larg ondulate(valurite).Suprafetele plane se desprind din nodurile orografice principale corespunzatoare
corpurilor magmatice conferind reliefului masivitate si constituie un factor favorizant dispersiei asezarilor.
Pe fundalul acestui “mozaic petrografic” s-a dezvoltat mai multe tipuri si forme de relief:structural,sedimentare,carstic care completeaza diversitatea reliefului.
Datorita inaltimilor mici lipseste relieful glaciar cu exceptia unor circuri glaciare incipiente in Muntii Bihor si Vladeasa.Absenta reliefului glaciar este suplinita de relieful crionival.
Se poate spune ca relieful carstic ocupa o parte importanta din Muntii Apuseni care ofera o serie de forme carstice specifice(Platoul Padisului cu imprejurimile:Pestera Ursilor,Pesterea Radesei,Cetatile Ponorului,Cheile Somesului Cald),avenuri,etc.
In acest areal versantii au o pozitie stabila datorita impaduririi lor si a unei bune administratii ,evident existand si locuri cu o instabilitate mai accentuate(alunecari de teren,prabusiri).
Procesele geomorfologice care se deruleaza in present sunt in mare masura determinate de activitatea antropica.
Fragmentarea de asemenea este destul de accentuate,pantele sunt accentuate(30-50 grade).
Eroziunea este destul de modesta din cauza rocilor dure care alcatuiesc sistemul montan.Predomina fenomenele si procesele de dezagregare, descompunere,eroziune torentiala si prabusiri.
In zona montana precipitatiile sunt destul de bogate (Stana de Vale 1200-1500 mm/an).Acestea sunt atat in stare lichida cat si in stare solida. Precipitatiile abundente in zona montana favorizeaza deplasarea marerialelor erodate de catre raurile din acea zona.
O parte din materialele transportate sunt depuse in campii si depresiuni joase. Reteaua hidrografica este radiara si are o densitate mare:1 km/1 km2;debitele nu sunt foarte ridicate dar au fost valorificate energetic.
Relieful are o mare importanta asupra sistemului de asezari,a cailor de comunicatii si a utilizarii terenului. Astfel reteaua de asezari este bine dezvoltata,ca urmare a conditiilor naturale favorabile si cuprinde circa 200 de locuitori,4 dintre ele fiind orase:(Brad,Zlatna,Campeni,Abrud).
Asezarile permanente urca pana la 1200-1400m(Bazinul Ariesului.localitatea Pietresa la 1400m,cea mai inalta localitate permanenta din Romania,Grigore Pop 2000).Caracteristice sunt satele risipite,densitatea medie este de60 locuitori/km2.
Caile de comunicatie prezinta caracteristicile de transversalitate (rutiere si feroviare) fiind favorizate de existenta pasurilor,culoarelor de vale si depresiunilor. La acestea se adauga si drumurile forestiere.
Relieful influenteaza si economia din zona montana care este dominata de cresterea animalelor,exploatarea lemnului si culture de subzistenta(cartofi,ovaz,pajisti,etc.).Pe baza resurselor subsolului s-a dezvoltat industria extractive si industria prelucrarii minereului.
In incheiere trebuie amintit remarcabilul potential turistic de care dispune Apusenii,dominat de prezenta carstului sub forma unor superlative la nivel national si nu numai.

BOC MIHAELA

Vascau

Vascau(maghiara:Vaskoh, din vas "fier" si koho "furnal")este un oras din judetul Bihor, aflat la o sitanta de circa 7 km de orasul Stei. Are o populatie de 2.863 locuitori si o suprafata de 6.504 ha. Din punct de vedere al unitatilor teritoriale de planificare din judetul Bihor, localitatea Vascau, impreuna cu localitatile apartinatoare, face parte din Zona de Sud-Est:Stei-Nucet-Vascau.

Asezat in partea de sud-est a judetului Bihor, pe DN 79, pe cursul superior al raului Crisul Negru, fiind limitat de Muntii Bihorului la rasarit si Muntii Codru-Moma spre apus, orasul Vascau si localitatile din jurul sau formeaza una dintre cele mai pictoresti zone ale judetului, fiind in acelasi timp parte componenta a "Tarii Beiusului".Asezat in culoarul Depresiunii Beiusului, la nivelul caruia se realizeaza intrepatrunderea dintre Muntii Apuseni si Campia de Vest, Vascaul este pozitionat la intersectia paralelei de 46 grade si 28 minute latitudine N cu meridianul de 22 grade si 28 minute longitudine E.

Localitatea este limitata in Est de satele Varzarii de Jos si Varzarii de Sus, in sud de satele Carpinet si Izbuc, la Vest se invecineaza cu satele Camp si Colesti, in N cu satul Sustiu (localitate componenta a comunei Lunca), iar in imediata vecinatate se gasesc alte doua orase ale judetului:orasul Nucet in Est, iar la 7 km spre Nord se afla orasul Stei. Vascaul, luat impreuna cu satele componente , prezinta urmatoarele limite:Nord-satul Sustiu, Nord-Est-satul Sarbesti(comuna Lunca), satul Campani(comuna Campani), Sud -satele Leheceni, Carpinet, Izbuc(comuna Carpinet) ud-Vest -comunele Dezna si Moneasa(judetul Arad), Sud-Est -satele Poiana, saliste de Vascau(comuna Cristiorul de Jos), Est-Finate (comuna Campani) si orasul Nucet.

In componenta orasului Vascau intra satele:Camp, Camp-Moti, Colesti, Varzarii de Jos si Varzarii de Sus. Suprafata totala a teritoriului orasului Vascau impreuna cu localitatile componente este de 66.135 km patrati, ceea ce reprezinta 0,88% din teritoriul judetului Bihor. In partea sudica a orasului Vascau, caracterizata prin prezenta dealurilor piemontane ca o prelungire a Muntilor Codru-Moma, amintim cateva dintre aceste culmi deluroase:Varful Rontarul (910 m -Colesti), Cicera Ursului(900 m -Camp), Cornet(650 m-Camp), Varful Osoiu(620 m -Ples).

Din afluentii Crisului Negru de pe teritoriul orasului Vascau se aminteste :paraul Boiu, iruga Morii, paraul Baltuta, valea Boncii.Numeroase sunt ochiurile de apa din doline, numite tauri, formate datorita impermeabilitatii versantilor cu argila de calficiere. Cele mai insemnate lacuri sunt: Taul lui Barna, Taul Iezer si Lacul Ursului, Taul Lupului, Taul Dambu Soimului, Lacul Ponor de la Camp-Moti, Taul lui Ghib(intre camp si Izbuc), Taul de la Colesti, Taul Tapului si Lacul antropic de la Marmura-cel mai mare lac din regiunea Vascaului.

In partile orasului Vascau exista multe locuri pitoresti atractive din punct de vedere turistic. In imprejurimi sunt si unele monumente de arhitectura populara, monumente ale naturii, bisericii din lemn:bisericile din lemn de la Fanate, Rieni, Bradet; numeroase pesteri: Pestera de la Fanate, pesterile din zona izvoarelor Crisului Negru, Portile Bihorului, pesterile de pe Valea Sighisteiului, Pestera Ursilor de la Chiscau, Pestera de la Campeneasca(Izbuc).

PESTERA de la CAMPENEASCA (IZBUC)

Se afla la o distanta de 3.5 km de orasul Vascau, situata la cca 100-150 de m de ultima casa din Izbuc ; traseul este accesibil cu masina pana la un anumit punct, dupa care se merge pe jos pe o poteca usoara. Pestera este situata intr-o adancitura a depresiunii Tarina, intre padurile Curpinis (N-V) si Fata Dealului (N-NE). Apele Vaii Pamparului, dupa ce vin de la Calugari si stravat satul Izbuc, cotesc brusc si se pravalesc de la o inaltime de 35 m spre imensa gura a pesterii, fiind parca inghitite de pestera. Dar dupa ce strabat o distanta de 2 km prin pestera, apele Pamparului ies la lumina zilei la Vascau la o distanta de 500 m de oras, formand un "izbuc" puternic numit Izvorul boiului.

In ceea ce priveste numele Pesterii Campeneasca se spune ca acesta s-ar trage de la numele depresiunii Tarina, unde se afla pestera si care, avand aspectul unui camp si fiind vechi loc de pasunat pentru animalele oamenilor din zona, ar fi determinat alegerea acestui nume. Datorita faptului ca, in timp, a fost locul unde oamenii isi aduceau si isi tineau boii pntru mai mult timp, oamenii i-au dat numele de "Bouriste", adica locul de pasunat al boilor; acest nume s-a pastrat in paralele cu cel de "Pestera Campeneasca".

Personalitati din aceasta zona: Andritoiu Alexandru(1992-1996) ,poet; Benea Mircea (nascut in 1992), profesor universitar doctor inginer al Institutului Politehnic din Cluj; Nonu Ion Mircea (1902-1978), profesor universitar doctor docent al facultatii de drept din Iasi si secretar particular al lui Nicolae Titulescu; Sala Marius(nascut in 1932), academician, lingvist, membru titular si vicepresedinte al Academiei Romane.

Laura Cadar, cls a XI-a B

Lic .Ped. "N. Bolcas"Beius

BISERICA SF.ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL DIN LUNCASPRIE

Luncasprie sat pitoresc rasfirat pe firul vailor care se varsa in valea cu acelasi nume.Are inca din 1725 o biserica de lemn in mijlocul cimitirului cu cruci masive de piatra.Documentele anterioare din 1625 atesta existenta unui alt locas de cult tot din lemn probabil mult mai vechi.
Biserica actuala cu un plan foarte simplu,cu nava dreptunghiulara si absida nedrecosata,realizata din barne groase de gorun.A fost acoperita atat in interior cat si in exterior cu un strat gros de tencuiala

Tarcaia-monografia satului

Exista 132 de sate pe valea Crisului Negru, iar in 8 din aceste sate sunt vorbitori de limba maghiara:Beius, Gradinari, Remetea, finis, Suncuius, Ioanis, Uileacu de Beius si Tarcaia, ale caror locuitori sunt in majoritate maghiari.Prima scriere despre acest sat apare in 1332, in scrisoarea episcopului Scolari, cu numele Tarhand si dupa cativa ani, cu numele Tarhan, acest nume fiind de origine turca.In 1614 , satul a primit numele Tarcaia Mare, deoarece Bethlen Gabor l-a declarat oras.

In jumatatea anilor 1738, 99 de adulti au murit de ciuma, asta insemnand jumatate dintre locuitori. In 1836, holera a omorat 34 de oameni, pe cand in 1873, epidemia a luat 133 de oameni. In primul razboi mondial pe fronturile Europei au ramas 29 de oameni din Tarcaia, pe langa aceste pagube adaugandu-se 91 de morti din aprilie 1919.In cel de-al doilea razboi mondial, 25 de oameni si-au pierdut viata.

Locuitorii din zona, profitand de conditiile naturale, se ocupau cu apicultura si pastoritul. Dupa ce creste numarul natiunilor si al satelor, locuitorii incep sa se ocupe cu cultivarea cerealelor.Cativa dintre ei se ocupau si cu fierberea palincii pe langa celelalte;este adevarat ca in zilele noastre aceste activitati au disparut. In sec al XII-lea(1291), dupa cele mai vechi scrisori, apar locuitori romani in Depresiunea Beiusului. Ocupatiile lor se extind, astfel maghiarii isi pierd ocupatiile si sunt din ce in ce mai rari. Aproximativ 5000 de maghiari traiesc in zona, dar acest numar scade din ce in ce mai mult in asa fel incat se apropie de disparitie.

In zilele noastre, in sat locuiesc 1185 de oameni, cei mai multi fiind reformati in ceea ce priveste religia, dar pe langa acestia existand si baptisti si evanghelisti. Din pacate intre aceste religii nu exista nicio legatira ecumenica, doar viata de zi cu zi si cimitirul care este folosit de toti locuitorii satului. Ocupatia de astazi a locuitorilor este tot agricultura.

Acest sat este admirat de multi oameni, fiind descrisa "cea mai frumoasa perla a Depresiunii Beiusului."Conditiile naturale din imprejurimi le-au oferit oamenilor posibilitatea de trai bine. Satenii asezati in valea Crisului Negru au ocupat cea mai frumoasa zona a acestuia, partea malului stang al Crisului, unde paraul numit "Apa Tiganilor"se varsa in el. Aceste rauri sunt granita cu dealurile bogate in fructe. Spre Nord, in directia de curgere a raului este drumul de iesire din sat, drumul care multumita lui Dumnezeu nu i-a condus pe prea multi in strainatate.

Mai multi sau mai putini maghiari care traiesc in valea Crisului Negru au aproape acelasi port.Cele mai frecvente piese le poarta femeile in zilele noastre la spectacole sau la confirmare in biserica.Fiecare piesa a ramas din trecut: camasa "cu volan" , manecile acesteia fiind decorate cu volan; vestuta este cea mai decoarata parte a costumului; paltonasul scurt, ajunge pana la talie si este cu maneca; baticul este dintr-un material negru si este brodat; baticul mare este folosit de batrane, vara pe umeri, iar iarna pe spate si prins in fata; fusta facuta din material colorat si pe care sunt cusute fundite de diferite culori, in trecut era mai lunga decat acum si juponul.

Portul barbatesc este compus din cele mai vechi piese: palaria asa numita "palarie unsa", este decorata cu fundita neagra si are in fata o agrafa mica; camasa barbateasca cu talie scurta, latimea manecii fiind egala cu lungimea taliei si fara nasturi; vesta este purtata doar vara , iar primavara si iarna poarta cojoc; pantalonul larg ajunge doar pana la genunchi si este prins cu un ac, fiind purtat atat iarna cat si vara; incaltamintea in zi de lucru se foloseau opincile, iar in zi de sarbatoare, in biserica, purtau cizme. Din pacate, multe parti atat din portul barbatilor cat si din cel al femeilor este foarte rar in zilele nostre, deoarece multe dintre femei i-au inmormantat pe sotii lor in port popular.

Andrea Antal,cls a XI-a B

Lic.Ped."N.Bolcas", Beius

Liceul Pedagogic "N.Bolcas" Beius

Arhitectonic probabil cea mai frumoasa cladire din oras. Scoala si-a deschis portile in 1923 data fiind nevoia mare de educatore, care erau dorite pentru reducerea analfabetismului in Transilvania. Lucrarile au inceput in 1912 cu fonduri de la Budapesta, si forta de munca locala, angajata din satele din jur. Construirea a avansat incet datorita razboiului si cantitatii mari de material de constructii necesar construirii. Deschiderea scolii a fost anuntata in 24 septembrie 1922, pentru data de 10 octombrie.

Din primul an au functionat 6 clase cate unul pentru fiecare an de studiu. Intre 1927-28 functioneaza ca scoala de educatoare, iar in 1928 din nou ca scoala de invatatoare. Din 1931 pana in 1954 cand a fost tranformat in liceu teoretic de fete a functionat cu profilul de educatoare.

Andreea Blaj,cls a XI-a B
Lic.Ped."N.Bolcas"Beius

Istoria morii din Remetea "Manna"

Dupa traditia din 1642, Vajda Miklos si Zsigmond din Remetea au donat moara de apa bisericii reformate. Venitul morii asigura cheltuielile bisericii si salariul preotului. Din anul 1994, intre membrii bisericii din Putteni, Olanda s-a infiripat o legatura puternica. Cei din Olanda au acordat materiale si alte ajutoare pentru renovarea morii, deoarece era foarte veche si pe punctul de a se darama. La renovarea morii au luat parte si satenii.

Marta Balint,cls a XI-a B

Lic.Ped."N.Bolcas"Beius