MUNTII APUSENI
Muntii Apuseni fac parte din rama vestica a Carpatilor(Carpatii Occidentali). Aceasta rama este impartita in doua de catre Mures: Carpatii de la sud de Mures(Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca) si Carpatii de la nord de Mures(Muntii Apuseni).Astfel Muntii au o suprafata de peste 10.700 km2 ,situati in NV Romaniei la vest de Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
Limite:
-in S:Valea Muresului
-inN:Valea Barcaului si Valea Ortelecului
-inE:Culoarul Alba-Iulia- Turda,Depresiunea Huedin,Depresiunea Almas(se invecineaza cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei)
-in V:Dealurile si Campia de Vest
Din punct de vedere al structurii geologice acest sector are o serie de trasaturi particulare:
-subsratul petrografic este bine diversificat incat se poate vorbi de un “mozaic petrografic”(suprafete cu roci dure,areale cu roci vulcanice,roci sedimentare cutate)
-un alt aspect important prezenta suprafetelor cu roci calcaroase,pe care se dezvolta o mare diversitate de forme carstice(pesteri,chei,avene,cursuri subterane)
Din punct de vedere al sructurii geologice formatiunile apartin invelisului sedimentar(Panza de Codru,Autohtonul de Bihor),strapunse de magmatite,laramice si neogene.
Etajarea in trepte a reliefului evidenteaza trei nuclee mai inalte:(Muntii Bihor,Muntele Mare,Muntii Vladeasa,care trec de 1800 m).Restul compartimentelor sunt mai coborate.In cadrul acestor compartimente predomina altitudinile mijlocii si mici(Muntii Plopis,Padurea Craiului,Codru Moma,Zarandului,Metaliferi,Trascaului, Gilau,Meses).La acestea se adauga si depresiuni intramontane(Brad,Zlatna,etc)precum si depresiuni tip golf(Vad-Borod,Beius,Zarand).
Spre nord Muntii Apuseni coboara in altitudini,fiind:”inecati”,”ascunsi” sub strate sedimentare mai noi de unde vine si denumirea de”munti ascunsi”.
Conditionarea structurala sta la baza diversitatii petrografice a unitatii,care a determinat o diversitate a formelor de relief.
Fragmentarea tectonica este accentuata,muntii fiind o asociere de horsturi si grabene.
In ceea ce priveste elementele de morfometrie si morfografie acestea sunt diverse.Ca aspect general al reliefului predomina interfluviile plane sau larg ondulate(valurite).Suprafetele plane se desprind din nodurile orografice principale corespunzatoare
corpurilor magmatice conferind reliefului masivitate si constituie un factor favorizant dispersiei asezarilor.
Pe fundalul acestui “mozaic petrografic” s-a dezvoltat mai multe tipuri si forme de relief:structural,sedimentare,carstic care completeaza diversitatea reliefului.
Datorita inaltimilor mici lipseste relieful glaciar cu exceptia unor circuri glaciare incipiente in Muntii Bihor si Vladeasa.Absenta reliefului glaciar este suplinita de relieful crionival.
Se poate spune ca relieful carstic ocupa o parte importanta din Muntii Apuseni care ofera o serie de forme carstice specifice(Platoul Padisului cu imprejurimile:Pestera Ursilor,Pesterea Radesei,Cetatile Ponorului,Cheile Somesului Cald),avenuri,etc.
In acest areal versantii au o pozitie stabila datorita impaduririi lor si a unei bune administratii ,evident existand si locuri cu o instabilitate mai accentuate(alunecari de teren,prabusiri).
Procesele geomorfologice care se deruleaza in present sunt in mare masura determinate de activitatea antropica.
Fragmentarea de asemenea este destul de accentuate,pantele sunt accentuate(30-50 grade).
Eroziunea este destul de modesta din cauza rocilor dure care alcatuiesc sistemul montan.Predomina fenomenele si procesele de dezagregare, descompunere,eroziune torentiala si prabusiri.
In zona montana precipitatiile sunt destul de bogate (Stana de Vale 1200-1500 mm/an).Acestea sunt atat in stare lichida cat si in stare solida. Precipitatiile abundente in zona montana favorizeaza deplasarea marerialelor erodate de catre raurile din acea zona.
O parte din materialele transportate sunt depuse in campii si depresiuni joase. Reteaua hidrografica este radiara si are o densitate mare:1 km/1 km2;debitele nu sunt foarte ridicate dar au fost valorificate energetic.
Relieful are o mare importanta asupra sistemului de asezari,a cailor de comunicatii si a utilizarii terenului. Astfel reteaua de asezari este bine dezvoltata,ca urmare a conditiilor naturale favorabile si cuprinde circa 200 de locuitori,4 dintre ele fiind orase:(Brad,Zlatna,Campeni,Abrud).
Asezarile permanente urca pana la 1200-1400m(Bazinul Ariesului.localitatea Pietresa la 1400m,cea mai inalta localitate permanenta din Romania,Grigore Pop 2000).Caracteristice sunt satele risipite,densitatea medie este de60 locuitori/km2.
Caile de comunicatie prezinta caracteristicile de transversalitate (rutiere si feroviare) fiind favorizate de existenta pasurilor,culoarelor de vale si depresiunilor. La acestea se adauga si drumurile forestiere.
Relieful influenteaza si economia din zona montana care este dominata de cresterea animalelor,exploatarea lemnului si culture de subzistenta(cartofi,ovaz,pajisti,etc.).Pe baza resurselor subsolului s-a dezvoltat industria extractive si industria prelucrarii minereului.
In incheiere trebuie amintit remarcabilul potential turistic de care dispune Apusenii,dominat de prezenta carstului sub forma unor superlative la nivel national si nu numai.
Muntii Apuseni fac parte din rama vestica a Carpatilor(Carpatii Occidentali). Aceasta rama este impartita in doua de catre Mures: Carpatii de la sud de Mures(Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca) si Carpatii de la nord de Mures(Muntii Apuseni).Astfel Muntii au o suprafata de peste 10.700 km2 ,situati in NV Romaniei la vest de Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
Limite:
-in S:Valea Muresului
-inN:Valea Barcaului si Valea Ortelecului
-inE:Culoarul Alba-Iulia- Turda,Depresiunea Huedin,Depresiunea Almas(se invecineaza cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei)
-in V:Dealurile si Campia de Vest
Din punct de vedere al structurii geologice acest sector are o serie de trasaturi particulare:
-subsratul petrografic este bine diversificat incat se poate vorbi de un “mozaic petrografic”(suprafete cu roci dure,areale cu roci vulcanice,roci sedimentare cutate)
-un alt aspect important prezenta suprafetelor cu roci calcaroase,pe care se dezvolta o mare diversitate de forme carstice(pesteri,chei,avene,cursuri subterane)
Din punct de vedere al sructurii geologice formatiunile apartin invelisului sedimentar(Panza de Codru,Autohtonul de Bihor),strapunse de magmatite,laramice si neogene.
Etajarea in trepte a reliefului evidenteaza trei nuclee mai inalte:(Muntii Bihor,Muntele Mare,Muntii Vladeasa,care trec de 1800 m).Restul compartimentelor sunt mai coborate.In cadrul acestor compartimente predomina altitudinile mijlocii si mici(Muntii Plopis,Padurea Craiului,Codru Moma,Zarandului,Metaliferi,Trascaului, Gilau,Meses).La acestea se adauga si depresiuni intramontane(Brad,Zlatna,etc)precum si depresiuni tip golf(Vad-Borod,Beius,Zarand).
Spre nord Muntii Apuseni coboara in altitudini,fiind:”inecati”,”ascunsi” sub strate sedimentare mai noi de unde vine si denumirea de”munti ascunsi”.
Conditionarea structurala sta la baza diversitatii petrografice a unitatii,care a determinat o diversitate a formelor de relief.
Fragmentarea tectonica este accentuata,muntii fiind o asociere de horsturi si grabene.
In ceea ce priveste elementele de morfometrie si morfografie acestea sunt diverse.Ca aspect general al reliefului predomina interfluviile plane sau larg ondulate(valurite).Suprafetele plane se desprind din nodurile orografice principale corespunzatoare
corpurilor magmatice conferind reliefului masivitate si constituie un factor favorizant dispersiei asezarilor.
Pe fundalul acestui “mozaic petrografic” s-a dezvoltat mai multe tipuri si forme de relief:structural,sedimentare,carstic care completeaza diversitatea reliefului.
Datorita inaltimilor mici lipseste relieful glaciar cu exceptia unor circuri glaciare incipiente in Muntii Bihor si Vladeasa.Absenta reliefului glaciar este suplinita de relieful crionival.
Se poate spune ca relieful carstic ocupa o parte importanta din Muntii Apuseni care ofera o serie de forme carstice specifice(Platoul Padisului cu imprejurimile:Pestera Ursilor,Pesterea Radesei,Cetatile Ponorului,Cheile Somesului Cald),avenuri,etc.
In acest areal versantii au o pozitie stabila datorita impaduririi lor si a unei bune administratii ,evident existand si locuri cu o instabilitate mai accentuate(alunecari de teren,prabusiri).
Procesele geomorfologice care se deruleaza in present sunt in mare masura determinate de activitatea antropica.
Fragmentarea de asemenea este destul de accentuate,pantele sunt accentuate(30-50 grade).
Eroziunea este destul de modesta din cauza rocilor dure care alcatuiesc sistemul montan.Predomina fenomenele si procesele de dezagregare, descompunere,eroziune torentiala si prabusiri.
In zona montana precipitatiile sunt destul de bogate (Stana de Vale 1200-1500 mm/an).Acestea sunt atat in stare lichida cat si in stare solida. Precipitatiile abundente in zona montana favorizeaza deplasarea marerialelor erodate de catre raurile din acea zona.
O parte din materialele transportate sunt depuse in campii si depresiuni joase. Reteaua hidrografica este radiara si are o densitate mare:1 km/1 km2;debitele nu sunt foarte ridicate dar au fost valorificate energetic.
Relieful are o mare importanta asupra sistemului de asezari,a cailor de comunicatii si a utilizarii terenului. Astfel reteaua de asezari este bine dezvoltata,ca urmare a conditiilor naturale favorabile si cuprinde circa 200 de locuitori,4 dintre ele fiind orase:(Brad,Zlatna,Campeni,Abrud).
Asezarile permanente urca pana la 1200-1400m(Bazinul Ariesului.localitatea Pietresa la 1400m,cea mai inalta localitate permanenta din Romania,Grigore Pop 2000).Caracteristice sunt satele risipite,densitatea medie este de60 locuitori/km2.
Caile de comunicatie prezinta caracteristicile de transversalitate (rutiere si feroviare) fiind favorizate de existenta pasurilor,culoarelor de vale si depresiunilor. La acestea se adauga si drumurile forestiere.
Relieful influenteaza si economia din zona montana care este dominata de cresterea animalelor,exploatarea lemnului si culture de subzistenta(cartofi,ovaz,pajisti,etc.).Pe baza resurselor subsolului s-a dezvoltat industria extractive si industria prelucrarii minereului.
In incheiere trebuie amintit remarcabilul potential turistic de care dispune Apusenii,dominat de prezenta carstului sub forma unor superlative la nivel national si nu numai.
BOC MIHAELA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu