marți, 26 mai 2009
Intentia de costruire a unei biblioteci centrale este consemnata in materialele documentare care se refera la momentul pregatrilor si al infiintarii departamentului beiusean.Incepand cu anul 1904 si Academia Romana si-a adus partea ai de contributie facand importante donatii.Istoricul dr.Viorel Faur cel mai autorizat cercetator al fenomenului cultural beiusean a reusi sa intre in posesia Catalogului cartilor din biblioteca Beius al Asociatiei,intocmit de secretarul acestuia Nicolae Diamandi la 26 ianuarie 1904.In perioada interbelica mai multe biblioteci inzestrate cu un numar apreciabil de volume.La finele anului 1924,Biblioteca comuna a orasului prima biblioteca publica si-a deschis portile cu un fond ce insuma in jur de 2000 de volume.Timp de 22 de ani a fost administrata si inregistrata continu de catre primaria orasului. (BIBLIOGRAFIE-BEIUSUL SI LUMEA LUI)
Cariera Urvis
Cariera Urvis este situata pe teritoriul judetului Bihor, comuna Soimi, satul Urvis, pe malul drept al raului Crisul Negru. Din punct de vedere morfologic , perimetrul carierei apartine zonei nordice a masivului Codru-Moma si prezinta un aspect deluros, cu altitudini cuprinse intre +140 si +300m si pante domoale. Principalul curs de apa din zona este raul Crisul Negru, care intre localitatile Uileac-Soimi a format un defileu , iar majoritatea afluentilor sunt situati pe versantul stang. Accesul in cariera se face pe calea ferata Oradea-Vascau , si pe Soseaua Beius-Holod-Tinca-Salonta.
Obiectul de activitate al carierei este extragerea gresiei cuartice, in scopul prelucrarii agregatelor de cariera, in vederea valorificarii acestora.
Cariera Urvis a fost deschisa in anul 1956 , de catre regionala de Drumuri Crisana.De la deschidere si pana in anul 1977 , cariera a apartinut Industriei Locale Beius , iar prin Decretul 220/1997 trece la Intreprinderea de Cariera Urviş,care este situată pe teritoriul judeţului Bihor, comuna Şoimi, satul Urviş, pe malul drept al râului Crişul Negru.
Din punct de vedere morfologic, perimetrul carierei aparţine zonei nordice a masivului Codru-Moma şi prezintă un aspect deluros, cu altitudini cuprinse între +140 şi +300 m şi pante domoale.Principalul curs de apă din zonă este râul Crişul Negru, care între localităţile Uileac-Şoimi a format un defileu, iar majoritatea afluenţilor sunt situaţi pe versantul stâng.Accesul în carieră se face pe calea ferată Oradea - Vaşcău şi pe şoseaua Beiuş-Holod-Tinca-Salonta.Obiectul de activitate al carierei este extragerea gresiei cuarţitice, în scopul prelucrării şi obţinerii agregatelor de carieră, în vederea valorificării acestora.Constructii , Cai Ferate Cluj , in administrarea SPIST Someseni.
Andreea Blaj,cls a XI-a B
Lic.Ped "N.Bolcas", Beius
luni, 25 mai 2009
Istoria bisericii reformate din Tarcaia
Putem vorbi despre Tarcaia din anul 1332, locuitorii satului erau maghiari, iar religia lor era catolica. Biserica de atunci, dupa mai multe date era construita in stil gotic. Picturile erau asemanatoare cu acele picturi care sunt in biserica din Remetea. Comunitatea bisericeasca avea in proprietate un clopot valoros, care avea urmatoarea inscriptie:Xtus rex veni in pace, deux homos factus est jesus nazarenus. Locuitorii deja in 1606 erau reformati.
In 1841, membrii bisericii au hotarat, ca in locul bisericii celei vechi si in acelasi timp mica sa construiasca o biserica mai mare. In 25 mai 1841 inainte de Rusalii, in saptamana mare, dupa slujba de dimineata, membrii impreuna pun pietrele de fundatie. In anul acela, pentru biserica au lucrat 4 constructori si 256 de muncitori, acestia au lucrat 29 de zile. In 23 mai 1842 au continuat lucrarile cu daramarea, pana atunci in biserica veche s-au tinut slujbele.
Pe vremea aceea, biserica a fost gata pentru slujbe.
In 2 octombrie 1842 preotul Sofalvi Jozsef a murit, iar constructia bisericii a fost continuata de urmasul sau, Gol Miholy, in 1843. In 1844, biserica a fost gata, dar nu a fost folosita pentru mult timp, deoarece dupa 13 ania ars, in anul 1857. Cineva din sat a fiert palinca, intr-un moment imprudent, casele care aveau acoperis din paie au luat foc si jumatate din sat a ars impreuna cu biserica. Biserica a fost innoita complet in 1859. In 1870, bancile au fost vopsite cu albastru inchis, cu modele de flori colorate.
Pana in ziua de azi biserica este tot in reparatie, prin transformari trecand doar turnul. Asta se intampla in 1899, cand si biserica este renovata si vopsita de 3 ori. Atunci se vopsesc si bancile din nou dar atunci cu o singura culoare, albastru deschis. In 1951, a fost renovat acoperisul impreuna cu tavanul. Orga au cumparat-o in 1955 dintr-o biserica reformata din Oradea, unde a fost folosita mai mult de 150 de ani. Instrumentul muzical a fost facut de Kremer Janos din Oradea in 1803.
Geamurile care erau de aproape 100 de ani le-au schimbat in 1960 si au pus geamuri cu rama de fier. Becul a fost legat in 1962 in biserica impreuna cu electrificarea satului. In 1963, s-au varuit biserica si turnul din interior si din afara. In 1977, tencuiala peretilor de afara a fost doborata, peretii si turnul bisericii au fost tencuite si varuite si au facut un gard in jurul bisericii. In turn sunt 2 clopote: unul din 1901 si celelalt din 1923, amandoua au fost facute de Aradon. In 1981 reinnoiesc si vopsesc bancile, iar in 2003 reinnoiesc orga, care are o varsta de 200 de ani, ultima innoire avnd loc in anul 2006-2007.
Andrea Antal, cls a XI-a B
Lic.Ped ."N.Bolcas", Beius
In 1841, membrii bisericii au hotarat, ca in locul bisericii celei vechi si in acelasi timp mica sa construiasca o biserica mai mare. In 25 mai 1841 inainte de Rusalii, in saptamana mare, dupa slujba de dimineata, membrii impreuna pun pietrele de fundatie. In anul acela, pentru biserica au lucrat 4 constructori si 256 de muncitori, acestia au lucrat 29 de zile. In 23 mai 1842 au continuat lucrarile cu daramarea, pana atunci in biserica veche s-au tinut slujbele.
Pe vremea aceea, biserica a fost gata pentru slujbe.
In 2 octombrie 1842 preotul Sofalvi Jozsef a murit, iar constructia bisericii a fost continuata de urmasul sau, Gol Miholy, in 1843. In 1844, biserica a fost gata, dar nu a fost folosita pentru mult timp, deoarece dupa 13 ania ars, in anul 1857. Cineva din sat a fiert palinca, intr-un moment imprudent, casele care aveau acoperis din paie au luat foc si jumatate din sat a ars impreuna cu biserica. Biserica a fost innoita complet in 1859. In 1870, bancile au fost vopsite cu albastru inchis, cu modele de flori colorate.
Pana in ziua de azi biserica este tot in reparatie, prin transformari trecand doar turnul. Asta se intampla in 1899, cand si biserica este renovata si vopsita de 3 ori. Atunci se vopsesc si bancile din nou dar atunci cu o singura culoare, albastru deschis. In 1951, a fost renovat acoperisul impreuna cu tavanul. Orga au cumparat-o in 1955 dintr-o biserica reformata din Oradea, unde a fost folosita mai mult de 150 de ani. Instrumentul muzical a fost facut de Kremer Janos din Oradea in 1803.
Geamurile care erau de aproape 100 de ani le-au schimbat in 1960 si au pus geamuri cu rama de fier. Becul a fost legat in 1962 in biserica impreuna cu electrificarea satului. In 1963, s-au varuit biserica si turnul din interior si din afara. In 1977, tencuiala peretilor de afara a fost doborata, peretii si turnul bisericii au fost tencuite si varuite si au facut un gard in jurul bisericii. In turn sunt 2 clopote: unul din 1901 si celelalt din 1923, amandoua au fost facute de Aradon. In 1981 reinnoiesc si vopsesc bancile, iar in 2003 reinnoiesc orga, care are o varsta de 200 de ani, ultima innoire avnd loc in anul 2006-2007.
Andrea Antal, cls a XI-a B
Lic.Ped ."N.Bolcas", Beius
joi, 21 mai 2009
LICEUL PEDAGOGIC "N.BOLCAS" BEIUS
Arhitectonic, probabil cea mai frumoasa cladire din oras. Scoala si-a deschis portile in 1923, data fiind nevoia mare de educatoare care erau care erau dorite pentru reducerea analfabetismului din Transilvania. Lucrarile au inceput in 1912 cu fonduri de la Budapesta si forta de munca, locala angajata din stele din jur. Constructia a avansat incet datorita razboiului si cantitatii mari de material de constructii necesar construirii.
Deschiderea scolii a fost anuntata in 24 septembrie 1922 pentru data de 10 octombrie. Din primul an au functionat 6 clase, cate una pentru fiecare an de studiu. Intre 1927-1928 functioneaza ca scoala de educatoare, iar in 1928 din nou ca scoala de invatatoare. Din 1931, pana in 1954, cand a fost transformat in liceu teoretic de fete, a functionat cu profilul de educatoare. De la deschidere pana in 1972, scoala a pregatit peste 2500 de invatatoare si educatoare. In noiembrie 1935, s-a sfintit o capela ortodoxa, care apoi a fost distrusa de stapanirea comunista. In perioada celui de-al doilea razboi mondial, scoala a functionat fara intrerupere si a trecut sub administrarea Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, devenind scoala confesionala ortodoxa.
In vara anului 1940 insa, in cladire a functionat un spital de razboi. Ca toate institutiile de invatamant beiusene scoala este lovita de comunisti in 1954 prin transformare in Scoala Medie nr.2. Intre 1959-1962 functioneaza din nou profilele pedagogice. Aceste evenimente au diminuat numarul educatorilor disponibili. Dintre imbunatatirile aduse mentionam colaborarea cu Muzeul Etnografic din Cluj, ce a dus la culegerea unui material etnografic deosebit de divers. Datorita desfiintarii din 1975 a liceului, toate acestea au fost distruse. Cladirea ramasa fara stapan se degradeaza continuu , prin distrugerea treptata a laboratoarelor si fondului didactic. In 1990, prin straduinta inspectorului scolar Gavril Hadareanu se redeschide gimnaziul in ciuda greutatilor determinate de lipsa bazei didactice.
Florina Cap, cls a XI-a B
Lic.Ped. "N.Bolcas" Beius
Deschiderea scolii a fost anuntata in 24 septembrie 1922 pentru data de 10 octombrie. Din primul an au functionat 6 clase, cate una pentru fiecare an de studiu. Intre 1927-1928 functioneaza ca scoala de educatoare, iar in 1928 din nou ca scoala de invatatoare. Din 1931, pana in 1954, cand a fost transformat in liceu teoretic de fete, a functionat cu profilul de educatoare. De la deschidere pana in 1972, scoala a pregatit peste 2500 de invatatoare si educatoare. In noiembrie 1935, s-a sfintit o capela ortodoxa, care apoi a fost distrusa de stapanirea comunista. In perioada celui de-al doilea razboi mondial, scoala a functionat fara intrerupere si a trecut sub administrarea Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, devenind scoala confesionala ortodoxa.
In vara anului 1940 insa, in cladire a functionat un spital de razboi. Ca toate institutiile de invatamant beiusene scoala este lovita de comunisti in 1954 prin transformare in Scoala Medie nr.2. Intre 1959-1962 functioneaza din nou profilele pedagogice. Aceste evenimente au diminuat numarul educatorilor disponibili. Dintre imbunatatirile aduse mentionam colaborarea cu Muzeul Etnografic din Cluj, ce a dus la culegerea unui material etnografic deosebit de divers. Datorita desfiintarii din 1975 a liceului, toate acestea au fost distruse. Cladirea ramasa fara stapan se degradeaza continuu , prin distrugerea treptata a laboratoarelor si fondului didactic. In 1990, prin straduinta inspectorului scolar Gavril Hadareanu se redeschide gimnaziul in ciuda greutatilor determinate de lipsa bazei didactice.
Florina Cap, cls a XI-a B
Lic.Ped. "N.Bolcas" Beius
duminică, 10 mai 2009
STATIUNEA "STANA DE VALE"
De peste cinci sferturi de veac, numele statiunii Stana de Vale se asociaza cu urbea Beiusului, din cel putin 2 motive: a fost infiintata si atrasa in circuitul turistic si balnear de catre episcopul greco-catolic Mihail Pavel, al doilea ctitor de scoala romaneasca din acest oras; este locul de unde pleaca, calea de acces spre inaltimile muntilor ce adapostesc aceasta oaza de liniste si sanatate.
Primii care au descoperit acest "admirabil loc de cura climatica" au fost, cu siguranta, ciobanii aflati cu turmele la pascut si care, constatand efectele benefice de aparare contra asprimilor fenomenelor naturale, si-au fixat stana in aceasta vale. Ei n-au pastrat in secret aceasta descoperire, ci au facut-o cunoscuta si altora. Asa se explica primele informatii aparute in presa vremii, cu deosebire in revista "Familia" din Oradea, care in numarul ei din 16 noiembre 1879, aducea la cunostinta cititorilor ca "s-a descoperit in apropierea Beiusului o baie noua". Adunarea generala a Comitatului Bihor, la randul ei, a hotarat sa inceapa lucrarile unui drum practicabil intre Budureasa si Stana de Vale, in lungime de 14 km.In anull 1883, a fost dat in folosinta primul edificiu- vila Siberia. Alte edificii care au urmat sunt:"o baraca pentru vanatori", un restaurant cu doua sali spatioase numit "Elisabeta"; vila "Ierusalimul" cu 6 chilii; o biserica ridicata in anul 1886; vila Arcadia. In timpul pastoririi episcopului Dimitrie Radu(1903-1920), s-au mai adaugat:vilele "Taran" si "Pavel" si a fost modernizata resedinta episcopala.
Inca din anul 1928, a demarat construirea unor cladiri noi(terminate in anul 1935): hotelul "Belvedere" cu 13 camere si incalzire centrala; hotelul "Excelsior", cu 56 de camere si restaurant pentru 150 de persoane, un apeduct cu debit de apa de la Izvorul Minunilor, poteci turistice si pentru practicarea sporturilor de iarna, etc.Toate acestea au facut din Stana de Vale, in anii 1930, una dintre cele mai moderne statiuni climatice din Romania.
In perioada anilor 1973-1977 a fost modernizat drumul dintre Budureasa si Stana de Vale, s-a asfaltat drumul si s-au "imdulcit" pantele mai abrupte si periculoase. Din fonduri de la bugetul de stat s-a construit hoteleu "Iadolina". Stana de Vale s-a afirmat si ca o redutabila putere economica. Inconjurata de 2.586,8 de padure cu arbori seculari (brad si fag), rezerve importante de marmura multicolora si imense depozite de bauxita din care se extragea aluminiul.
Dupa cum bine stim , astazi avem numeroase locuri de cazare in Stana de Vale, de asemena partia care este strabatuta in fiecare iarna de sute de vizitatori si iubitori ai sporturilor de iarna.Izvorul Minunilor este si el un punct turistic in aceasta statiune dar de asemenea un izvor din care cei mai multi dintre cei care il viziteaza isi iau apa pentru baut.
Diana David, cls a XI-a B
Lic.Ped."N.Bolcas", Beius
duminică, 3 mai 2009
Vascaul si lumea lui
Inceputurile vietii omenesti in zona orasului Vascau, sunt atestate arheologic inca din paleolitic. Bogatia bazinului hidrografic, climatul destul de bland si formele de relief, cu intinse zone muntoase acoperite de paduri, au creat conditii pentru formarea de asezari omenesti, aproape una langa alta, deci cu insemnate concentrari de populatie.
Cea mai veche mentiune documentara, care indica o atestare certa a localitatii Vascau este cea din Conscrierea portilor "Liber Regius", intocmita in anul 1552 de fiscul regal, unde Vascaul apare mentionat sub denumirea de Nagykoh(o) (Cuptorul Mare). In acelasi timp apar mentionate si localitatile Varzarii de Jos si Varzarii de Sus, impreuna cu alte 2 localitati, acestea disparute ulterior. Incepand cu secolul al XIII-lea, respectiv anul 1858, denumirea orasului va ilustra principala bogatie si ocupatia de baza a locuitorilor, aceea de lucratori la fierarie:Vaskoh-nume provenit din lb maghiara si format din 2 cuvinte: vas="fier",koho="cuptor de topit,furnal".
Cadar Laura, cls a XI-a B
Lic.Ped."N.Bolcas" Beius
vineri, 1 mai 2009
MUNTII APUSENI
MUNTII APUSENI
Muntii Apuseni fac parte din rama vestica a Carpatilor(Carpatii Occidentali). Aceasta rama este impartita in doua de catre Mures: Carpatii de la sud de Mures(Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca) si Carpatii de la nord de Mures(Muntii Apuseni).Astfel Muntii au o suprafata de peste 10.700 km2 ,situati in NV Romaniei la vest de Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
Limite:
-in S:Valea Muresului
-inN:Valea Barcaului si Valea Ortelecului
-inE:Culoarul Alba-Iulia- Turda,Depresiunea Huedin,Depresiunea Almas(se invecineaza cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei)
-in V:Dealurile si Campia de Vest
Din punct de vedere al structurii geologice acest sector are o serie de trasaturi particulare:
-subsratul petrografic este bine diversificat incat se poate vorbi de un “mozaic petrografic”(suprafete cu roci dure,areale cu roci vulcanice,roci sedimentare cutate)
-un alt aspect important prezenta suprafetelor cu roci calcaroase,pe care se dezvolta o mare diversitate de forme carstice(pesteri,chei,avene,cursuri subterane)
Din punct de vedere al sructurii geologice formatiunile apartin invelisului sedimentar(Panza de Codru,Autohtonul de Bihor),strapunse de magmatite,laramice si neogene.
Etajarea in trepte a reliefului evidenteaza trei nuclee mai inalte:(Muntii Bihor,Muntele Mare,Muntii Vladeasa,care trec de 1800 m).Restul compartimentelor sunt mai coborate.In cadrul acestor compartimente predomina altitudinile mijlocii si mici(Muntii Plopis,Padurea Craiului,Codru Moma,Zarandului,Metaliferi,Trascaului, Gilau,Meses).La acestea se adauga si depresiuni intramontane(Brad,Zlatna,etc)precum si depresiuni tip golf(Vad-Borod,Beius,Zarand).
Spre nord Muntii Apuseni coboara in altitudini,fiind:”inecati”,”ascunsi” sub strate sedimentare mai noi de unde vine si denumirea de”munti ascunsi”.
Conditionarea structurala sta la baza diversitatii petrografice a unitatii,care a determinat o diversitate a formelor de relief.
Fragmentarea tectonica este accentuata,muntii fiind o asociere de horsturi si grabene.
In ceea ce priveste elementele de morfometrie si morfografie acestea sunt diverse.Ca aspect general al reliefului predomina interfluviile plane sau larg ondulate(valurite).Suprafetele plane se desprind din nodurile orografice principale corespunzatoare
corpurilor magmatice conferind reliefului masivitate si constituie un factor favorizant dispersiei asezarilor.
Pe fundalul acestui “mozaic petrografic” s-a dezvoltat mai multe tipuri si forme de relief:structural,sedimentare,carstic care completeaza diversitatea reliefului.
Datorita inaltimilor mici lipseste relieful glaciar cu exceptia unor circuri glaciare incipiente in Muntii Bihor si Vladeasa.Absenta reliefului glaciar este suplinita de relieful crionival.
Se poate spune ca relieful carstic ocupa o parte importanta din Muntii Apuseni care ofera o serie de forme carstice specifice(Platoul Padisului cu imprejurimile:Pestera Ursilor,Pesterea Radesei,Cetatile Ponorului,Cheile Somesului Cald),avenuri,etc.
In acest areal versantii au o pozitie stabila datorita impaduririi lor si a unei bune administratii ,evident existand si locuri cu o instabilitate mai accentuate(alunecari de teren,prabusiri).
Procesele geomorfologice care se deruleaza in present sunt in mare masura determinate de activitatea antropica.
Fragmentarea de asemenea este destul de accentuate,pantele sunt accentuate(30-50 grade).
Eroziunea este destul de modesta din cauza rocilor dure care alcatuiesc sistemul montan.Predomina fenomenele si procesele de dezagregare, descompunere,eroziune torentiala si prabusiri.
In zona montana precipitatiile sunt destul de bogate (Stana de Vale 1200-1500 mm/an).Acestea sunt atat in stare lichida cat si in stare solida. Precipitatiile abundente in zona montana favorizeaza deplasarea marerialelor erodate de catre raurile din acea zona.
O parte din materialele transportate sunt depuse in campii si depresiuni joase. Reteaua hidrografica este radiara si are o densitate mare:1 km/1 km2;debitele nu sunt foarte ridicate dar au fost valorificate energetic.
Relieful are o mare importanta asupra sistemului de asezari,a cailor de comunicatii si a utilizarii terenului. Astfel reteaua de asezari este bine dezvoltata,ca urmare a conditiilor naturale favorabile si cuprinde circa 200 de locuitori,4 dintre ele fiind orase:(Brad,Zlatna,Campeni,Abrud).
Asezarile permanente urca pana la 1200-1400m(Bazinul Ariesului.localitatea Pietresa la 1400m,cea mai inalta localitate permanenta din Romania,Grigore Pop 2000).Caracteristice sunt satele risipite,densitatea medie este de60 locuitori/km2.
Caile de comunicatie prezinta caracteristicile de transversalitate (rutiere si feroviare) fiind favorizate de existenta pasurilor,culoarelor de vale si depresiunilor. La acestea se adauga si drumurile forestiere.
Relieful influenteaza si economia din zona montana care este dominata de cresterea animalelor,exploatarea lemnului si culture de subzistenta(cartofi,ovaz,pajisti,etc.).Pe baza resurselor subsolului s-a dezvoltat industria extractive si industria prelucrarii minereului.
In incheiere trebuie amintit remarcabilul potential turistic de care dispune Apusenii,dominat de prezenta carstului sub forma unor superlative la nivel national si nu numai.
Muntii Apuseni fac parte din rama vestica a Carpatilor(Carpatii Occidentali). Aceasta rama este impartita in doua de catre Mures: Carpatii de la sud de Mures(Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca) si Carpatii de la nord de Mures(Muntii Apuseni).Astfel Muntii au o suprafata de peste 10.700 km2 ,situati in NV Romaniei la vest de Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
Limite:
-in S:Valea Muresului
-inN:Valea Barcaului si Valea Ortelecului
-inE:Culoarul Alba-Iulia- Turda,Depresiunea Huedin,Depresiunea Almas(se invecineaza cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei)
-in V:Dealurile si Campia de Vest
Din punct de vedere al structurii geologice acest sector are o serie de trasaturi particulare:
-subsratul petrografic este bine diversificat incat se poate vorbi de un “mozaic petrografic”(suprafete cu roci dure,areale cu roci vulcanice,roci sedimentare cutate)
-un alt aspect important prezenta suprafetelor cu roci calcaroase,pe care se dezvolta o mare diversitate de forme carstice(pesteri,chei,avene,cursuri subterane)
Din punct de vedere al sructurii geologice formatiunile apartin invelisului sedimentar(Panza de Codru,Autohtonul de Bihor),strapunse de magmatite,laramice si neogene.
Etajarea in trepte a reliefului evidenteaza trei nuclee mai inalte:(Muntii Bihor,Muntele Mare,Muntii Vladeasa,care trec de 1800 m).Restul compartimentelor sunt mai coborate.In cadrul acestor compartimente predomina altitudinile mijlocii si mici(Muntii Plopis,Padurea Craiului,Codru Moma,Zarandului,Metaliferi,Trascaului, Gilau,Meses).La acestea se adauga si depresiuni intramontane(Brad,Zlatna,etc)precum si depresiuni tip golf(Vad-Borod,Beius,Zarand).
Spre nord Muntii Apuseni coboara in altitudini,fiind:”inecati”,”ascunsi” sub strate sedimentare mai noi de unde vine si denumirea de”munti ascunsi”.
Conditionarea structurala sta la baza diversitatii petrografice a unitatii,care a determinat o diversitate a formelor de relief.
Fragmentarea tectonica este accentuata,muntii fiind o asociere de horsturi si grabene.
In ceea ce priveste elementele de morfometrie si morfografie acestea sunt diverse.Ca aspect general al reliefului predomina interfluviile plane sau larg ondulate(valurite).Suprafetele plane se desprind din nodurile orografice principale corespunzatoare
corpurilor magmatice conferind reliefului masivitate si constituie un factor favorizant dispersiei asezarilor.
Pe fundalul acestui “mozaic petrografic” s-a dezvoltat mai multe tipuri si forme de relief:structural,sedimentare,carstic care completeaza diversitatea reliefului.
Datorita inaltimilor mici lipseste relieful glaciar cu exceptia unor circuri glaciare incipiente in Muntii Bihor si Vladeasa.Absenta reliefului glaciar este suplinita de relieful crionival.
Se poate spune ca relieful carstic ocupa o parte importanta din Muntii Apuseni care ofera o serie de forme carstice specifice(Platoul Padisului cu imprejurimile:Pestera Ursilor,Pesterea Radesei,Cetatile Ponorului,Cheile Somesului Cald),avenuri,etc.
In acest areal versantii au o pozitie stabila datorita impaduririi lor si a unei bune administratii ,evident existand si locuri cu o instabilitate mai accentuate(alunecari de teren,prabusiri).
Procesele geomorfologice care se deruleaza in present sunt in mare masura determinate de activitatea antropica.
Fragmentarea de asemenea este destul de accentuate,pantele sunt accentuate(30-50 grade).
Eroziunea este destul de modesta din cauza rocilor dure care alcatuiesc sistemul montan.Predomina fenomenele si procesele de dezagregare, descompunere,eroziune torentiala si prabusiri.
In zona montana precipitatiile sunt destul de bogate (Stana de Vale 1200-1500 mm/an).Acestea sunt atat in stare lichida cat si in stare solida. Precipitatiile abundente in zona montana favorizeaza deplasarea marerialelor erodate de catre raurile din acea zona.
O parte din materialele transportate sunt depuse in campii si depresiuni joase. Reteaua hidrografica este radiara si are o densitate mare:1 km/1 km2;debitele nu sunt foarte ridicate dar au fost valorificate energetic.
Relieful are o mare importanta asupra sistemului de asezari,a cailor de comunicatii si a utilizarii terenului. Astfel reteaua de asezari este bine dezvoltata,ca urmare a conditiilor naturale favorabile si cuprinde circa 200 de locuitori,4 dintre ele fiind orase:(Brad,Zlatna,Campeni,Abrud).
Asezarile permanente urca pana la 1200-1400m(Bazinul Ariesului.localitatea Pietresa la 1400m,cea mai inalta localitate permanenta din Romania,Grigore Pop 2000).Caracteristice sunt satele risipite,densitatea medie este de60 locuitori/km2.
Caile de comunicatie prezinta caracteristicile de transversalitate (rutiere si feroviare) fiind favorizate de existenta pasurilor,culoarelor de vale si depresiunilor. La acestea se adauga si drumurile forestiere.
Relieful influenteaza si economia din zona montana care este dominata de cresterea animalelor,exploatarea lemnului si culture de subzistenta(cartofi,ovaz,pajisti,etc.).Pe baza resurselor subsolului s-a dezvoltat industria extractive si industria prelucrarii minereului.
In incheiere trebuie amintit remarcabilul potential turistic de care dispune Apusenii,dominat de prezenta carstului sub forma unor superlative la nivel national si nu numai.
BOC MIHAELA
Abonați-vă la:
Postări (Atom)