Asezarea comunei Budureasa a atras locuitorii sa se imprieteneasca cu codrul, fiindca acesta le-a fost sursa de incantare a ochilor, dar mai ales le-a asigurat un loc de munca. Alegerea lemnului, prelucrarea sa si asamblarea hambarelor, respectiv lazilor de zestre, se executa iarna, iar primavara, vara si toamna le transportau, dandu-le in schimb pe grau, porumb,etc. Pentru evitarea concurentei, carausii foloseau rute diferite.
Istoricii mentioneaza ca in Budureasa, in sec.al XVI-lea, se confectionau pe langa lazi de zestre si hambare si furci pentru tors, podisoare, albii, scari, cozi de unelte agricole,etc. La inceputul sec.al XVIII-lea, un numar mare de mestesugari prelucrau lemnul pentru piata. Obiectele au fot apreciate atat pentru utilitate, cat si pentru frumusete, fapt pentru care au fost achizitionate de institutii muzeale.
De-a lungul anilor, lazile de zestre din Budureasa au fost expuse la diferite expozitii zonale si nationale, obtinand locul I, iar mesterii, titlul de laureat. Laza Nicolae si Laza Gheorghe au participat in anul 1982 la Festivalul National "Cantarea Romaniei", ocupand locul I.
Cu ani in urma, fiecare gospodarie avea 1 sau 2 lazi de zestre care insa, au fost inlocuite treptat cu mobilier modern. Alte activitati depuse in jurul comunei Budureasa au fost:construitul caselor din lemn sau al scarilor prezent atat in Budureasa cat si in Burda si in Cresuia, insa in prezent, doar in Cresuia insa si acolo destul de rar, lemnul este folosit pentru construirea scarilor .
In ziua de azi, acele obiceiuri sunt pe cale de disparitie insa nu vor fi uitate pentru ca multe lucrari sunt pastrate la loc de cinste si sunt admirate de fiecare om caruia ii fac placere aceste obiecte minunate cu o valoare imensa.
Diana David,cls a XI-B
Liceul Ped. "N.Bolcas" Beius
